De ce trosnesc articulațiile când mă mișc?

Sunetele articulare — trosnete, pocnituri, scrâșnete — sunt frecvente și, de multe ori, motiv de îngrijorare fără o cauză evidentă de îngrijorare.

Femeie care execută o genuflexiune, cu genunchii flectați

Pe scurt

Sunetul articular (numit clinic „crepitus”) este foarte frecvent, inclusiv la persoane fără nicio durere. O sinteză sistematică recentă a genunchiului a găsit crepitus la aproximativ 4 din 10 persoane din populația generală, chiar și la cele fără dureri. Prezența lui nu înseamnă automat o problemă articulară.

Ce înseamnă asta?

Trosnetul poate apărea din mai multe motive: mici bule de gaz care se formează și se „sparg” în lichidul articular, mișcarea tendoanelor peste proeminențe osoase, sau modificări ale suprafețelor articulare, în unele cazuri.

Faptul că o articulație face zgomot nu spune, singur, dacă acea articulație are sau nu o problemă structurală.

Mulți oameni au articulații „zgomotoase” toată viața, fără nicio durere sau limitare asociată.

De ce se întâmplă?

O sinteză sistematică și meta-analiză publicată în 2025, care a analizat peste 100 de studii și aproape 37.000 de persoane, a găsit crepitus la genunchi la aproximativ 41% dintre persoanele din populația generală, la 36% dintre persoanele fără durere și la 81% dintre persoanele cu artroză de genunchi.

Aceeași analiză a arătat o legătură de certitudine foarte scăzută spre scăzută între crepitus și modificările structurale observate la RMN sau radiografie — ceea ce înseamnă că relația nu este clară sau puternică.

Cu alte cuvinte: crepitusul este comun atât la persoane sănătoase, cât și la persoane cu artroză, iar prezența lui singură nu confirmă și nu exclude o problemă articulară.

Un exemplu simplu

Gândește-te la o ușă veche care scârțâie. Uneori scârțâie pentru că balamaua chiar are o problemă, dar de multe ori scârțâie pur și simplu pentru că așa este ea — fără să însemne că ușa este pe cale să cedeze.

Ce știm din cercetări?

Sinteza sistematică din 2025, publicată în British Journal of Sports Medicine, rămâne cea mai amplă analiză de până acum asupra crepitusului la genunchi. Ea concluzionează că legătura dintre crepitus și rezultatele clinice raportate de pacienți (durere, funcție) este, de asemenea, neclară pe baza dovezilor actuale.

Ce poți face?

Nu privi automat trosnetul articular ca pe un semn de „uzură” sau de agravare a unei probleme.
Concentrează-te mai degrabă pe simptome relevante — durere, umflătură, limitarea mișcării — decât pe zgomotul în sine.
Dacă trosnetul este însoțit de durere, umflătură sau senzație de instabilitate, discută-le cu un specialist ca parte a unei evaluări complete.

Când ar trebui să ceri ajutor medical?

Zgomotul articular, prin el însuși, rareori necesită o evaluare urgentă.

O evaluare este utilă atunci când zgomotul este însoțit de durere persistentă, umflătură, blocaj articular sau senzație de instabilitate.

Întrebări frecvente

Dovezile actuale nu susțin o legătură clară de cauzalitate între crepitus și dezvoltarea artrozei. Crepitusul este frecvent și la persoane fără nicio problemă articulară.

Nu neapărat, dacă trosnetul nu este însoțit de durere sau alte simptome. Evitarea mișcării „preventiv” nu este susținută de dovezi.

Mecanismele pot fi diferite (adesea bule de gaz în lichidul articular, la degete), dar principiul general este similar: zgomotul, singur, nu confirmă o problemă.

Surse și dovezi

Couch JL, King MG, De Oliveira Silva D, et al. (2025). Noisy knees: knee crepitus prevalence and association with structural pathology — a systematic review and meta-analysis. British Journal of Sports Medicine.